This suck's...am atatea lucruri de spus,atatea idei,sentimente,dar...inghet(what's wrong with me?!).
Mi-e dor de tine si de zilele copilariei in care visam la adolescenta si acum ca am ajuns aici...nici nu mai stiu cine esti.Cumva ne-am indepartat una de alta si acum nu ne mai leaga nimic decat cei 15 ani de cand ne cunoastem...as vrea sa am curajul sa te sun si sa iti tip in telefon:"Mi-e dor de tineeeee!!!Am nevoie de tine cand ma simt doborata.De ce ai disparut asa cum au disparut si anii?"...dar ma resemnez si prefer sa scriu tot ce simt aici ...si sper ca tu sa nu vezi .
Mi-e dor de tine si de momentele in care credeam ca vom ramane bune prietene pana la sfarsit...si toata povestea asta ma face sa ma gandesc la o alta...mereu ne incredem intr-o persoana iubita,ea reprezinta tot pentru noi,credem ca va fi mereu langa noi no matter what...credem asta pana la proba contrarie cand ne luam teapa si gata...toata faza asta cu crezutul in cineva ,pe mine,in ultimul timp m-a cam epuizat,sincera sa fiu...ceea ce e cam naspa si demoralizator.
De ce trebuie sa fie mereu asa?Nu putem fi independenti ...si singuri?probabil ca nu...dar totusi,trebuie facut ceva...asa am sa patesc mereu?!....aberez
Ps:scriu aici pentru ca stiu ca nimeni nu citeste,dar se pare ca a citit cineva,din greseala probabil!
Mi-e dor de tine si de zilele copilariei in care visam la adolescenta si acum ca am ajuns aici...nici nu mai stiu cine esti.Cumva ne-am indepartat una de alta si acum nu ne mai leaga nimic decat cei 15 ani de cand ne cunoastem...as vrea sa am curajul sa te sun si sa iti tip in telefon:"Mi-e dor de tineeeee!!!Am nevoie de tine cand ma simt doborata.De ce ai disparut asa cum au disparut si anii?"...dar ma resemnez si prefer sa scriu tot ce simt aici ...si sper ca tu sa nu vezi .
Mi-e dor de tine si de momentele in care credeam ca vom ramane bune prietene pana la sfarsit...si toata povestea asta ma face sa ma gandesc la o alta...mereu ne incredem intr-o persoana iubita,ea reprezinta tot pentru noi,credem ca va fi mereu langa noi no matter what...credem asta pana la proba contrarie cand ne luam teapa si gata...toata faza asta cu crezutul in cineva ,pe mine,in ultimul timp m-a cam epuizat,sincera sa fiu...ceea ce e cam naspa si demoralizator.
De ce trebuie sa fie mereu asa?Nu putem fi independenti ...si singuri?probabil ca nu...dar totusi,trebuie facut ceva...asa am sa patesc mereu?!....aberez
Ps:scriu aici pentru ca stiu ca nimeni nu citeste,dar se pare ca a citit cineva,din greseala probabil!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu