n-am inteles niciodata dorinta "sadica" a unora de a fi cunoscuti, de a saluta pe toata lumea ( cu toate ca habar nu au cine e omul ala, daca e un om bun sau rau, daca te-ai intelege cu el vreodata sau nu ), de a fi populari, bagati in seama, intrebati vesnicul "ce faci?", de a cunoaste cat mai multe persoane din diferite cercuri in care se invart sau de a fi cunoscuti de cat mai multe persoane din cercurile in care se invart. nu inteleg dorinta asta, care sincer mi se pare de-a dreptul stupida, de a fi cat mai cunoscut.
pana la urma oamenii aia cunosc doar ceea ce lasi tu sa se vada si cu totii ne "afisam" cu mastile noastre sociale deci niciodata omul ala care te va saluta nu ma sti defapt ce e in sufletul si in mintea ta, nu va sti niciodata ce simti si ce nu, cand razi si cand plangi, cand iubesti si cand inseli, cand minti si cand esti tu. poate te ascunzi atat de mult si de adanc in mastile tale sociale incat nici macar tu nu mai sti cine esti cu adevarat, nici tu nu ai sti ce simti si ce nu, ce gandesti si ce nu, ce e real si ce e minciuna.
nu vreau sa cunosc multa lume care defapt habar nu are cine sunt cu adevarat, nu vreau sa fiu intrebata: "ce faci?" doar ca sa mint cu banalul: "bine". nu vreau sa fiu "descoperita" in fata tuturor, nu vreau sa ma cunosca si nici eu nu vreau sa ii cunosc pe ei. daca as incerca sa fac asta as fi asaltata de problemele lor, de temerile, de greselile, de iubirile, de esecurile, de visele lor. nu vreau sa ma incarc, nu vreau sa le port povara pentru ca nu's atat de rezistenta, nu am atatea solutii si nici inteleapta nu sunt!
nu le inteleg dorinta de a fi cunoscuti cand ei defapt nu lasa nimic la "vedere". nu le inteleg intentiile atunci cand incerca sa fie pe placul tuturor, de parca nu se plac ei pe ei si cred ca daca ii vor placea ceilalti din jur vor ajunge si ei sa se placa intr-un final. nu le inteleg dependenta asta de ceilalti, de oameni straini, de privire reci, de atingeri necunoscute, de zambete sparte, de priviri ignorante si de intrebari stupide, inchise si puse doar dintr-o politete exagerata si falsa.
ei nu te vor cunoaste pe tine si nici tu nu ii vei cunoaste pe ei pentru ca ne plac mastile sociale care ne ofera confortul si siguranta de care avem nevoie, ele reprezinta refugiul in care ne ascundem toate fustrarile si temerile, acolo ne ascundem de lume, mai mult sau mai putin, mai evident sau mai subtil ... dar pana la urma toti procedam la el, rezultatul e acelasi.
incercand sa "spargi" ignoranta care te inconjoara cu un fals interes in viata altora nu faci decat sa te adancesti in propria indiferenta. in ignoranta ta devii un ignorant care ii minte ce cei din jurul lui dar mai ales pe el insusi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu