ANGIE

In haosul zilelor in care traim e destul de imposibil sa iti gasesti o persoana care sa iti cunoasca sufletul, care sa te completeze, care sa te ajute sa vezi tot ceea ce tu pana in momentul respectiv nu vedeai. Credeam, pana acum un an, ca este imposibil sa iti gasesti acel refugiu care sa te scape de toate problemele, toate "traumele" pe care un om le poate "duce". Si totusi acea persoana m-a gasit pe mine sau poate soarta a facut in asa fel incat drumurile noastre sa se intersecteze, desi n-am gasit-o sub forma unui iubit sau amant ... am gasit-o sub cea mai pura si, totodata, cea mai rara forma: a unui prieten, a unui prieten adevarat, a unui "suflet pereche" care sa te completeze, care sa te tina in brate atunci cand vrei doar sa plangi si cuvintele-s de prisos, care sa te certe parinteste atunci cand spui sau faci numai prostii, care sa te astepte seara cu masa pusa atunci cand vii de la munca obosit si infometat, care sa iti zambeasca inocent atunci cand esti suparat. Am gasit-o precum o gura de aer proaspat si racoros intr-o zi extrem de calda si incarcata. Am gasit-o in prima zi de facultate desi habar nu aveam cine este si de unde vine. Statea in spatele meu la primul curs din viata mea de student. Nu mai tin minte mare lucru din acea zi, stiu doar ca m-am intors la ea sa ii cer un pix dar atunci cand am vazut-o am ramas pentru cateva sfractiuni de secunda muta, de uimire, pentru ca in viata mea nu mai vazusem, pana in acel moment, o femeie atat de frumoasa. Mi-a oferit cu blandetea ei specifica pixul cerut si apoi am disparut amandoua, fiecare pe drumul ei. Apoi am mai intalnit-o inca o data in al doilea semestru ...apoi ne-am descoperit! Nu as fi stiut nici pana in ziua de azi ca ea a fost fata aceea frumoasa pe care am zarit-o in prima zi daca intr-o zi nu mi-ar fi spus, pe cand pe plimbam si povesteam: "stii, in prima zi de facultate mi-ai cerut un pix!" ... atunci mi-a picat si mie fisa, atunci s-a facut lumina! Era ea, dupa un an de zile, multe cursuri si seminarii plictisitoare, multe retete culinare "furate" de pe internet, cateva petreceri, poze si muuulte prostii pe care eu le faceam, atunci am inteles ca era ea! Probabil ar trebuii sa fiu recunoascatoare acelui pix pe care l-am uitat acasa in ziua aia sau stilului meu cam hoatic care m-a facut sa uit pixul. Nu stiu cui sa ii multumesc pentru ca am gasit-o dar ma bucur ca s-a intamplat. Mai mult nici nu trebuie sa stiu ... Acum pot sa spun doar ca mi-e indispensabila, ea ma face sa vad un "strop" de culoare in tot griul meu pesimist, ea ma face sa fiu eu, ea ma face sa ma simt frumoasa. Ea ma face sa fiu fericita cand sunt trista, imi aduce aminte ca nu sunt singura aici, ea-mi ofera zambetul cald care ma calmeaza, ea imi "potoleste" haosul si mi-l aranjeaza atunci cand am nevoie de putina liniste si ordine. Ea se lupta cu mine, cu singuratatea mea, cu adolescentul rebel din mine care tinde sa exagereze ... Ea este ANGIE, e un fotograf nemaipomenit, un psiholog pe care vi-l doresc sa-l aveti si voi atunci cand totul e hoatic, e o femeie frumoasa, calda, calma si inocenta ... ea e un prieten care merita sa il ai in preajma pentru tot restul vietii!