vineri, 5 noiembrie 2010

Dragostea nu-i o stiinta exacta!

... si cat mi-as dori sa fie!
Dupa indelungi discutii cu singura persoana care imi cunoaste sufletul pe de rost, cateodata mai bine decat mi-l cunosc eu, si contemplari interioare la ore tarzii din noapte, am ajuns la trista si demoralizatoarea concluzie ca dragostea nu-i o stiinta exacta. Nu-i pot aplica o formula sau un algoritm de calcul si gata, sa rezolv tot, sa stiu ce sa fac si cum sa procedez.
In schimb ma tortureaza si ma bulverseaza in ultimul hal, ma prinde in decizii din care eu nu stiu ce sa fac ... habar nu am!!! Nu am habar nici azi, nici maine, nici peste 3 luni ... si asa ma gasesc "prinsa" in situatii din care nu stiu cum sa scap sau, mai grav, daca vreau sa scap.
Si asa stau si imi consum neuronii zi si noapte prin discutii interminabile cu mine insumi in care ma intreb: "Ce dracu' vrei???!" si in secunda urmatoare raspunsul imi apare "HABAR NU AM !!!" ... cine se intreaba ce isi doresc femeile, raspunsul e simplu si la obiect: "Nu stiu" . Mi-as dorii sa vad tot alb-negru, totul sa se rezume la da sau nu, sa spun "stiu" in loc de "habar nu am", sa fiu mai hotarata in deciziile mele si mai decisa. DAR cum nu sunt perfecta, sunt asa, "defecta", indecisa, speriata, evaziva ...
In concluzie raspunsul meu, pentru cei care asteapta un raspuns de la mine, este nu stiu, poate voi stiti ce vreti si ce nu, poate voi sunteti decisi, hotarati ... eu, nu!

Niciun comentariu: